In cazul unui cutremur precum cel din 77, tara nu va putea fi reconstruita asa cum a facut-o Ceausescu, deoarece astia nu au fost in stare sa faca o autostrada, daramite sa construiasca un cartier de locuinte…

Distribuie!
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ştirea despre cutremur i-a bulversat pe cei doi Ceauşeşti
Aflată adeseori în preajma cuplului prezidenţial, Violeta Năstăsescu a avut ocazia să îi observe pe cei doi şi în momente mai puţin fericite.
În martie 1977 se afla cu ei în Nigeria, când la recepţia de rămas-bun a so­sit din ţară ştirea că un cutremur devastator a lovit România. A fost unul dintre puţinele momente, pe larg descris în volum, când soţii Ceauşescu şi-au pierdut cumpătul şi s-au abandonat spaimei. „Am văzut un ofiţer apropiindu-se în mare gra­bă de preşedintele Ceauşescu, scrie memorialista, cu o bucată de hârtie în mână, întrerupând în mod ireve­renţios conversaţia acestuia cu omo­logul lui nigerian, pentru a-i înmâna hârtia respectivă. Mi s-a părut straniu că notiţa nu putea să mai aştepte puţin şi că ofiţerul îşi luase riscul de a-l deranja pe preşe­dinte chiar în toiul unui dineu oficial. Nicolae Ceauşescu a citit nota în linişte, a privit la soţia lui şi, fără să scoată un cuvânt, i-a dat foaia de hârtie care conţinea un text bătut la maşină. În timp ce o citea, faţa i-a devenit dintr-o dată pământie, iar mâna a început să-i tremure îna­poind nota ofiţerului. Apoi se în­toar­se spre mine şi îmi spuse cu vo­cea răguşită de emoţie: «Violeta, chiar acum a avut loc acasă un cu­tremur mare. Este mai rău ca în 1940!» (…). Preşedintele Ceauşescu s-a ridicat apoi de la masă şi, urmat de soţie, s-a îndreptat spre o cameră alăturată. M-am luat după ei, cu Şte­fan Andrei pe urmele mele. (…) În camera alăturată, în care ne aduna­se­răm cu toţii, s-a instalat panica. Singurele cuvinte pe care le-am au­zit de la preşedintele Ceauşescu au fost: «Trebuie să plecăm imediat!», după care l-am văzut mergând prin cameră într-o agitaţie extremă. (…) Elena Ceauşescu arăta ca o persoa­nă lovită de paralizie, scrie memo­rialista, total lipsită de vigoare. Ui­tând de orice convenţii, de rangul şi poziţia pe care le avea, a cerut să mear­gă la toaletă. Când a revenit s-a uitat în jur după mine, a luat un scaun şi l-a aşezat lângă al meu. Simţea nevoia să vorbească cu cineva, bănuiesc, pentru că, frângân­du-şi mâinile neîncetat, şi-a deschis su­fletul: «Vai de mine, ce-o fi făcând Zoe a mea, e atât de sensibilă, se spe­rie de toate alea! Şi cele două bă­trâne, mama şi soacră-mea, sunt atât de fragile şi neajutorate. Închi­puie-ţi că toţi bucureştenii sunt pe străzi. Nu mai îndrăznesc să stea în casă de frică să nu se repete cutre­mu­rul!» (…). În mod surprinzător, cel care, în acel moment de confuzie, a preluat iniţiativa a fost Nicu Ceau­şescu. El a fost cel care i-a convocat pe toţi membrii echipajului şi le-a dat instrucţiuni să plece la aeroport să pregătească avionul în vederea plecării imediate. Tot el a fost cel ca­re, după ce a dat instrucţiuni echi­pa­jului, s-a întors în încăpere şi a spus tare şi apăsat: «Toată lumea să plece în camere şi să-şi facă bagajele. Plecăm acum!». Atunci a înce­put degringolada. Toţi au început să fugă ca de frica morţii în diferite direcţii ale complexului, sub privirile uimite ale gărzilor nigeriene.”
https://ceausescunicolae.wordpress.com/page/5/
 
 

loading...

Cutremurul din 4 martie 1977, una dintre cele mai mari catastrofe naturale care au afectat România în secolul XX, a fost reflectat și în știrile emise în acele zile de către Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Foto: Blocul Casata de pe Bulevardul Magheru
Ziariștii AGERPRES, ca și ceilalți jurnaliști din presa scrisă și din Radio și TV au scris și au transmis reportaje, știri din toate zonele afectate de cataclism.
Condițiile tehnice nu au permis AGERPRES să aibă emisie decât din 7 martie, când au început să transmită în țară și în străinătate informații despre efectele seismului, eforturile pentru salvarea vieților omenești, cât și despre lucrările de refacere a orașelor afectate. Faptul că nu au putut emite nu i-a împiedicat pe colegii noștri ziariști din București și din țară, fotoreporteri să fie pe teren, să se documenteze, să imortalizeze pe film clipele dramatice din acel martie.
Ce vrem să subliniem este că în calitatea sa de agenție de presă de interes național, AGERPRES a fost atunci, ca și acum, acolo unde era sau este știrea de impact național și internațional.


Foto: Sediul Agerpres din Casa Scânteii

Foto: Curtea interioară a Casei Scânteii
În grupajul de mai jos am selectat știri și imagini din București și din țară. Mărturisim că selecția a fost grea pentru că AGERPRES are câteva mii de fotografii din acele zile, dar și din tot anul 1977, de pe ceea ce s-a numit atunci ”frontul reconstrucției”.
S-a scris mult despre efectele devastatoare ale cataclismului, dar și despre efortul colectiv de a reface clădirile distruse, fabricile afectate, de fapt despre revenirea la o viață normală.
* DOCUMENTAR AGERPRES Cutremurul din 4 martie 1977
* 4 martie 1977 — cele 55 de secunde pe care unii nu le uită niciodată

Emisia în străinătate
București, Agerpres, 7 martie 1977
Experții despre caracteristicile seismului din 4 martie 1977 din România
(…) Seismologii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului au făcut estimări brute privind cutremurul din 4 martie, potrivit datelor primite de la diferite centre seismice din țară și din străinătate. În urma studiului preliminar, s-au putut stabili o serie de elemente care duc la concluzia că acest cutremur a avut o magnitudine fără precedent în România, fiind unul dintre cele mai puternice din Europa din ultimul secol.
Seismul a început la orele 21,22, unda sa propagându-se în direcția NE-SV. După 13 secunde, s-a simțit la Focșani, după 14 secunde la Bacău, după 15 secunde la Cheia, după 19,5 secunde la Câmpulung Muscel iar după 20 de secunde la București și Iași.
Intersectarea bisectoarelor perpendiculare arată că epicentrul seismului a fost în perimetrul marcat de localitățile Tulnici-Soveja-Bârșești-Naruja. Seismogramele au evidențiat că mișcările telurice au durat peste 20 de minute, majoritatea fiind sesizate doar de aparate. Doar unda de șoc, care a durat aproape un minut, a fost simțită de populație.
Magnitudinea seismului a fost considerabil de mare — 7,2 pe scara Richter. Seismul din 1963, care a distrus cea mai mare parte din orașul Scoplje din Iugoslavia, a fost cu aproape un grad mai mic decât seismul din 4 martie din România. Acesta a fost atât de puternic încât violența lui a avut repercusiuni și asupra instalațiilor și aparatelor stațiilor seismice.
Mișcarea cutremurului a fost verticală și orizontală, cea din urmă fiind mai lungă.
Emisia în străinătate
București, Agerpres, 7 martie 1977
Un bilanț tragic
(…)Datele confirmă dimensiunile daunelor provocate de mișcarea telurică înregistrată la 4 martie, seara, care a lovit crunt Bucureștiul și alte localități din România, viața și locuințele a mii și mii de oameni. O imagine tristă a efectelor sale a fost ilustrată de clădirile și casele care au fost fie complet distruse, fie grav deteriorate.

Pierderi mari au fost înregistrate în numeroase sectoare ale activității economice: 195 de întreprinderi au fost avariate și un mare număr de instalații, utilaje și echipamente de mare valoare au fost deteriorate. În plus, numeroase conducte de gaz și apă au fost avariate, la fel ca stații de transformare și linii electrice, fapt care a făcut ca activitatea din unele unități industriale să se oprească. (…)
Și agricultura a suferit daune serioase în urma seismului, sute de clădiri zootehnice fiind deteriorate, în timp ce un mare număr de animale s-a pierdut.
O imagine teribilă a efectelor cutremurului este dată de bilanțul deceselor — până la 7 martie seara, numărul victimelor a fost de 1.034, dintre care 810 la București iar 224 în provincie. Numărul persoanelor rănite s-a cifrat la 6.185.
(…)Deosebit de emoționant este felul în care întreaga populație s-a mobilizat pentru a îndepărta urmările seismului și a normaliza situația în toate zonele afectate, cât mai rapid posibil. Datorită altruismului și dedicării zi și noapte a mii de români, printre care soldați ai forțelor armate și din cadrul Ministerului de Interne, numeroși supraviețuitori au fost scoși de sub dărâmături.


Zi și noapte, întregul personal medico-sanitar a lucrat în spitale și în zonele afectate, acordând îngrijire medicală persoanelor rănite după seism. De asemenea, au fost asigurate condiții de spitalizare și cantități adecvate de medicamente și sânge.
Dovezi de abnegație au existat și în acțiunea de refacere a unităților industriale deteriorate, pentru repunerea lor în activitatea productivă normală. Și în aceste compartimente s-a acționat zi și noapte. De duminică, 6 martie, la prânz, în județele Bacău, Brăila, Iași, Covasna și Vaslui, toate unitățile rămase în picioare și-au reluat activitatea. Până în seara zilei de 7 martie, o mare parte din întreprinderile afectate de seism au fost repuse în funcțiune. La rândul lor, inginerii energeticieni au reușit să repare și să pună în funcțiune un mare număr de grupuri electrogene și centrale, ameliorând astfel furnizările cu curent electric din capitală și alte localități.
În agricultură, circa 450 de construcții zootehnice au fost reparate și s-au luat măsuri pentru remedierea zonelor de sere.
Traficul feroviar s-a deschis pe toate liniile, cu excepția unor zone mici unde s-a lucrat la consolidarea rezistenței unor poduri și terasamente.
S-au luat măsuri pentru a asigura aprovizionarea normală cu bunuri de consum pentru bucureșteni și populația din alte localități afectate. (…)
Agerpres, Știri interne
7 martie 1977
După aproape 65 de ore
(…) Un ordin, rostit pe un ton de rugăminte, de emoționantă compasiune, echivalând pentru oamenii de aici ca un îndemn pe care parcă îl așteptau, pentru care erau pregătiți ei înșiși.
Sub comanda colonelului Gheorghe Buzatu, plutonierul Dumitru Reteganu și muncitorul Gheorghe Tarcevschi scot, rând pe rând, cărămidă cu cărămidă, pumn cu pumn, molozul, taie sârmele groase care barează drumul spre lumină al vieții.
Sunt momente de dramatică încleștare, în care minutele trec cu încetineala orelor, în care brațele ostenite nu mai simt durerea oboselii acumulate de zile și nopți. Dar, în sfârșit, răsplata, mai frumoasă decât oricare alta, deși îndelung așteptată, este mai aproape ca oricând.
Vă dăm apă — spune plutonierul femeii.
Nu-mi trebuie, scoateți-mă de aici!
Așteptați ca ajungem îndată, o îmbărbătează ostașul.
Cuprinsă de emoțiile speranței redeșteptate, femeia lovește cu un băț în întunericul de deasupra ei, pierzându-și răbdarea abia acum, după ce zile în șir așteptase, cu nădejde, ajutorul de care avea nevoie.
Sunt aici!
Da, da, vă văd!
Mi-e tare frig!
… O liniște deplină alungă zgomotul târnăcoapelor. Comandantul dă ordin de încetare. Spărtura va permite trecerea unui om. Colonelul Gheorghe Buzatu se strecoară culcat, târându-se, înăuntru. Mâinile lui întâlnesc pe cele ale lucrătoarei Floarea Iordache de la Cofetăria Scala, femeie în vârstă de 35 de ani.
Este ora 14.25 de minute. Revede lumina zilei după 65 de ore de întuneric, de înfrigurată așteptare, în care a cunoscut mai mult decât oricine ce înseamnă nădejdea și disperarea.
O mașină a Salvării pornește în viteză. Toți cei aflați aici la datorie, ostași și civili, operatori de televiziune, reporteri și fotoreporteri români și străini își îndreaptă privirea spre cei care timp de peste opt ore nu au stat o clipă, muncind bărbătește pentru salvarea unei vieți.
Colonelul Gheorghe Buzatu este omul faptei, mai degrabă decât al vorbelor. Nu miră pe nimeni că el pune capăt, lapidar, dramaticei scene:
Ne-am făcut datoria, așa cum trebuie să și-o facă orice om. Sunt fericit că am salvat încă o viață.
Dar nu are timp, nici el, nici camarazii săi, să savureze bucuria izbânzii, bucuria de a fi salvat o viață de om. Îl cheamă datoria, îl cheamă să lupte în continuare, să facă tot ceea ce este omenește posibil, așa cum l-a îndemnat personal președintele țării și comandantul său suprem, pentru salvarea supraviețuitorilor. (…)

Foto: Blocul Scala

Foto: Blocul Casata de pe Bulevardul Magheru

Foto: Blocul Scala de pe Bulevardul Magheru în anii ’60

Foto: Blocul Dunărea în anii ’60
Emisia în străinătate
București, Agerpres,
8 martie 1977
Revista presei


Ziarele românești din 8 martie și-au informat pe larg cititorii privind activitatea din București și din întreaga țară de îndepărtare a urmărilor seismului și normalizare a vieții economice și sociale. Relevând buna activitate pentru degajarea dărâmăturilor, salvarea supraviețuitorilor precum și eforturile de a repune în funcțiune unitățile și instituțiile economice, rețelele de electricitate, de canalizare și de furnizare a apei, autoritățile au decis că în primul rând toate acțiunile trebuie intensificate pentru salvarea posibililor supraviețuitori aflați sub dărâmături precum și pentru finalizarea operațiunilor de îndepărtare a dărâmăturilor marilor clădiri care s-au prăbușit la București. Odată finalizată această operațiune urma să înceapă construirea de noi blocuri de apartamente precum și repararea și consolidarea clădirilor afectate.




Ample relatări din presă au informat cititorii despre locurile puternic afectate din București, activitatea intensă și bine organizată de salvare a supraviețuitorilor și îndepărtare a dărâmăturilor, precum și din zonele afectate din județele Prahova și Buzău, îndeosebi din localitățile Plopeni, Ploiești, Teleajen, Valea Călugărească și Buzău. (…)
Articolele și buletinele informative au relatat despre munca intensă din întreaga țară pentru a repune în funcțiune unitățile economice deteriorate, acțiunile întreprinse pentru a îndepărta efectele seismului în județele afectate precum și măsurile ample pentru a asigura furnizarea cu apă și aprovizionarea cu alimente la București și alte localități urbane și rurale afectate de seism și pentru a asigura asistență medicală neîntreruptă.
Ziarele au prezentat date privind proporțiile pagubelor cauzate de seismul din 4 martie: 195 de întreprinderi au fost deteriorate, precum și un număr mare de utilaje și echipamente.
În seara zile de 7 martie, bilanțul morților s-a ridicat la 1.034 iar numărul răniților la 6.185.
Ziarele au publicat telegramele de condoleanțe și compasiune trimise de șefi de stat și de guvern, precum și extrase din presa internațională referitoare la eforturile poporului român de a îndepărta urmările seismului. Presa a prezentat și opiniile unor experți din diferite țări privind caracterul cutremurului care a lovit România.

Foto: Municipiul Ploiești, reședință a județului Prahova

Foto: Municipiul Iași

Foto: Municipiul Vaslui
Emisia în străinătate
București, Agerpres,
8 martie 1977
Îndepărtarea consecințelor cutremurului


Dintre județele grav afectate de puternicul seism se numără cele din apropierea arcului carpatic — Prahova și Buzău. Efectele dezastrului au fost considerabile în orașele și satele din aceste județe. Numai în orașul Ploiești — reședința județului Prahova — 2.194 de clădiri au fost afectate, dintre care 194 au fost complet distruse. Peste 70 de întreprinderi din întregul județ și-au întrerupt activitatea parțial sau total, 35 aflându-se în Ploiești.
(…)În județul Buzău, aproximativ 1.900 de locuințe din orașe și sate au fost complet distruse sau deteriorate, peste 300 de școli, grădinițe și creșe au fost reduse la ruine sau deteriorate, 30 de instituții socio-culturale au fost afectate și au existat pierderi importante în industrie.
În ambele județe s-au înregistrat zeci de morți și sute de răniți, mii de familii afectate. La toate acestea se adaugă pagubele importante din agricultură.
La fel ca în întreaga Românie, unde seismul a lăsat urme tragice, oamenii au muncit pentru a depăși momentele dificile, cu calm, zi și noapte, fără pauză, manifestând o profundă solidaritate umană. Zeci de mii de persoane — civili și militari — au acționat pentru îndepărtarea fiecărei cărămizi și bucăți de tencuială, atenți la fiecare semn ce putea indica un supraviețuitor iar munca lor a fost răsplătită, multe persoane fiind salvate.
La Ploiești, din 35 de întreprinderi afectate de seism 19 au început să opereze la parametrii prevăzuți în timp ce 15 funcționau parțial.
În restul județului Prahova, situația a fost similară, doar două mari întreprinderi industriale — Combinatul de îngrășăminte chimice de la Valea Călugărească și Combinatul Petrochimic de la Teleajen — puternic afectate de seism nu funcționau. (…)
În orașul Buzău și în județul cu același nume, toate unitățile industriale și-au reluat activitatea.
Emisia în străinătate
București, Agerpres, 8 martie 1977
Zonele din București afectate de seism
(…) Blocul de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu Lizeanu. Au căzut blocuri în străzile Tudor Arghezi, Alexandru Sahia, Ion Ghica și Brezoianu, fostul hotel Victoria, bulevardul Armata Poporului și Bulevardul Păcii.
S-a relatat că de sub ruinele blocului din strada Ghica nouă supraviețuitori au fost salvați, dar au fost scoși și 69 de morți.
În unele locuri, lucrările de degajare s-au aflat în etapa în care ruinele au fost îndepărtate, găsindu-se numai corpuri neînsuflețite. Echipele de urgență au acționat rapid dar și cu cea mai mare prudență, evitând acțiunile tehnice care puteau pune în pericol supraviețuitorii. Căutările nu au încetat nici chiar în cele mai disperate situații în care se părea că nu există nicio șansă ca posibilele victime să se mai afle încă în viață, echipele intrând în toate spațiile din subsoluri.
Clădiri din Cartierul Militari din vestul capitalei București au fost cel mai puternic afectate de seismul devastator. În cazul unui bloc, din cauza fisurilor, a spațiilor goale din interiorul pereților și pe casa scării, locatarii au fost evacuați. La un bloc experții au constatat că, în pofida faptului că pagubele erau importante, fundația blocului nu a fost afectată, astfel că nu a existat pericol de prăbușire.Starea acestui bloc, spre deosebire de alte blocuri noi din cartier, la fel ca din întreaga capitală, care în general s-a comportat bine la mișcările telurice, a pus în lumină neajunsurile constructorilor. (…)
Aceleași concluzii au fost trase în urma inspectării stării blocului din Bulevardul Păcii.
Seismul din 4 martie a provocat și prăbușirea acoperișului unei centrale termo-electrice din vestul Bucureștiului.

Foto: Bloc de locuințe din cartierul Militari

Foto: Blocul Nestor de pe Calea Victoriei
AGERPRES Știri interne
9 martie 1977
(….)Unitățile din București ale Centralei transporturilor auto au asigurat necesarul de autovehicule de marfă pentru transportul de medicamente și alimente destinate Capitalei și județelor calamitate.
În sectorul transporturilor maritime și fluviale activitatea se desfășoară, în general, normal.
Se fac eforturi pentru înlăturarea cât mai repede a efectelor cutremurului și în sectorul de poștă și telecomunicații, unde au fost luate măsuri operative pentru preluarea de către alte unități apropiate a activității oficiilor PTTR distruse și s-au repus în funcțiune majoritatea liniilor telefonice și telegrafice. Cu începere de la 9 martie s-a reluat parțial activitatea și în sala ghișeelor din clădirea telefoanelor de pe Calea Victoriei nr. 37. În cel mai scurt timp, aici vor începe lucrările de consolidare.
Toate stațiile de radio și televiziune sunt în stare de funcțiune. (…)
AGERPRES Știri interne
9 martie 1977
În ajutor — oameni și materiale
(…)Miercuri dimineață a plecat spre București cel de-al treilea grup de muncitori și maiștri din cadrul Întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați pentru a participa la lucrările de refacere a unor clădiri avariate și pentru construirea cu forțe proprii a 120 de apartamente. Cei 100 de constructori, montori, instalatori și electricieni, cărora li s-a încredințat această sarcină de răspundere alcătuiesc formațiuni de lucru evidențiate nu o dată pentru contribuția deosebită pe care au adus-o la construcția puternicelor obiective de pe platforma siderurgică de la Galați, cum sunt zidarul Toma Ailincăi, instalatorul Gheorghe Ostafie, lăcătușul Ion Barbu, maistrul constructor Virgil Stănescu și alții, conduși de directorul tehnic Ovidiu Velehorschi.



Foto: Blocuri noi construite pentru sinistrați


Foto: Sinistrații au primit locuințe noi, complet mobilate și utilate
AGERPRES Știri interne,
11 martie 1977
(…)În zorii zilei de 10 martie, la Spitalul Militar Central din București este adusă Livia Negoescu. A supraviețuit, sub dărâmăturile imobilului din strada Arghezi, 127 de ore. Fără apă, fără hrană, fără lumină. Miracol? Nu, voința omului biruitor.
E o fată tânără, frumoasă. Brunetă, cu ochii verzi, peste care se închid pleoapele îngreunate de somn. Un somn binefăcător, somnul vieții. Dintre buzele arse iese o șoaptă pe care o prind cu greutate: ‘Mă doare!’.
În seara zilei de 4 martie își serba ziua de naștere în locuința unei prietene din strada Tudor Arghezi nr. 1. Adresă care nu mai există. Era cu logodnicul ei. Și totul s-a prăbușit. Au stat îmbrățișați multe ore, până când pe el a început să-l mistuie setea. A murit în brațele ei, duminică dimineața. Miercuri, spre ziuă, fata a fost salvată. Livia Negoescu trăiește.
—Sperăm ca mâine să fie în afara oricărui pericol — ne spune colonel-doctor Traian Băndilă, șeful secției clinice de terapie intensivă a Spitalului Militar Central.
În patul alăturat zace micuța Gabriela Corduneanu, în vârstă de numai 7 ani. A fost scoasă la lumină din ruinele blocului Continental după 61 de ore. Un cap cu păr blond, ondulat, cu o față rotundă plină de plăgi pe cale de vindecare. Mănâncă.
—De azi dimineață tot cere de mâncare — spune asistenta care o îngrijește, ‘tanti Ana’, cum a botezat-o Gabriela.
De fapt, întreg personalul medical al secției a primit nume de la Gabriela, nume care încep cu puținele litere din alfabet pe care le-a învățat în primul ei trimestru de școală.
Gabriela mănâncă. Viața învinge.
—Știi unde e fratele meu? — mă întreabă, și îi văd o lacrimă agățată între gene.
—E cu tata — mi-o ia înainte ‘tanti Ana’. — E cu tăticul tău, nu știi?
—Vreau să mănânce și mieluțu’!
Gabriela a primit de la doi vizitatori o jucărie, un miel de care nu se mai desparte, nici măcar când e hrănită. Îl îngrijește cu o gingășie cuceritoare.
—Gabriela, ce vrei tu să faci acum?
Îmi zâmbește și-i văd în guriță câteva locuri de unde au căzut primii ei dinți.
—Unde-s dințișorii?
—Pe ultimul l-am pierdut la școală. Vreau la școală….
Din patul de la fereastră mă urmărește din priviri studentul de 22 de ani, de la Politehnică, Stoian Lolică. Dezgropat de sub ruinele de pe strada Arghezi. Vorbește dezlânat. Clipele de luciditate alternează cu momente de delir verbal. Propozițiile reproduc uneori imagini fragmentate pe care nu le poate lega.
—Știi cine te-a scos dintre dărâmături?
—Da, niște oameni mari, uriași, puternici, m-au ridicat sus și m-au urcat într-o mașină militară…
Printre paturile celor în suferință mă îndrept spre locul unde se află Marina Stanca, salvată, împreună cu tatăl ei, de sub ruinele blocului ‘Scala’.
—Cum a fost?
—Pe mine a căzut doar un bolovan. M-am chinuit și l-am dat jos. Când am auzit că se lucrează deasupra, m-am îngrozit. Totul a început să se miște, praful de moloz să curgă pe mine. Mi-era teamă de prăbușire. Sinceră să fiu, îmi pierdusem orice speranță. Oamenii au lucrat însă zi și noapte. Eu băteam în fiare cu un lemn, doar, doar m-or auzi. Buldozerul lucra, tavanul se înclina, tata era sub dărâmături, bombardat de pietre. Dacă mai dura câteva ore cred că muream. Când am auzit voci și mi s-a spus ‘Stai cuminte că te scoatem!’ n-am cerut decât apă. Altceva nu mă mai interesa.
—Și acum?
—Trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am scăpat. E o minune.
—Te vizitează prieteni, colegi?
—Vine o mulțime de lume. Uite! — Și îmi arată două florete strivite. Mi le-au adus doi elevi. O să le repar. Și, în fața ochilor mei mirați, componenta lotului olimpic de scrimă le încearcă flexibilitatea. Lama e bună, doar garda trebuie s-o schimb.
Mi-a citit întrebarea din privire și mi-a spus:
—Toată lumea se miră că sunt calmă. Am scăpat, trăiesc, acesta e esențialul! Trebuie să fac ceva. Și floretele mă vor ajuta.
Părăsesc secția de reanimare a spitalului, pe buze și în suflet cu o urare de sănătate și viață, și mă îndrept, însoțit de col. dr. Traian Băndilă spre secția de traumatologie, unde se află Iordache Floarea, salvată din cofetăria ‘Scala’, după 65 de ore de chin, la cumpăna dintre viață și moarte.
La aproape 40 de ani, este subțire ca o adolescentă, dar plină de energie lăuntrică. A participat la propria ei salvare, tăind cu o pânză de bomfaier sârmele care o înconjurau.
—Nu mi-a fost frică nici o clipă. Când am auzit voci am știut că mă vor salva. Nu mi-am pierdut cunoștința nici un minut. Doar când am dat de aerul tare de afară, am avut un pic de amețeală.
Spicuiri din revistele presei internaționale făcute în acele zile de redactorii Agenției de Presă Agerpres.


‘Agerpres’ Știri externe
7 martie 1977


Posturile de radio și televiziune, ziarele și revistele din majoritatea țărilor lumii continuă să relateze pe larg despre operațiunile complexe întreprinse în capitală și în țară pentru înlăturarea cât mai grabnică a urmărilor puternicului cutremur care a lovit România. În corespondențe, filme de televiziune și fotografii, cei peste 150 de trimiși speciali din aproape toate țările Europei, din SUA, Japonia, Canada, Australia reflectă aspecte inedite, cunoscute direct la fața locului, privind amploarea pagubelor, rezultate de pe urma acestui dezastru natural, rapiditatea cu care au fost organizate acțiunile de salvare, măsurile prompte și eficace adoptate de conducerea de partid și de stat, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, de organele locale de partid și de stat, pentru a face față efectelor seismului, pentru normalizarea situației, buna aprovizionare a populației, calmul și disciplina cu care se acționează în lucrările de salvare, eforturile generale destinate reluării activității în toate întreprinderile și instituțiile țării.

Foto: Blocul Dunărea de pe Bulevardul Magheru; Nicolae și Elena Ceaușescu în vizită la locurile afectate de cutremur
Centrul de informații asupra seismelor de la Golden (Statul Colorado — SUA) apreciază că seismul ce a lovit România a fost cel mai puternic cutremur din lume, din acest an. Nici un alt seism care a avut loc în regiune din anul 1908 nu a depășit intensitatea de 4,5 grade pe scara Richter.
Agenția France Presse, relevând intensitatea distrugătorului cutremur, transmite că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroșima. Pagubele materiale provocate la București — arată agenția — sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului.
Este suficientă o singură vizită pe străzile Bucureștiului — scrie corespondentul Agenției ANSA — pentru a-ți da seama de violența cutremurului care a afectat România. Toate spitalele din București lucrează fără încetare. Echipe ale Ministerului Sănătății se află pe străzi pentru a interveni operativ și a se evita eventuale epidemii. Este vorba de o catastrofă, ale cărei proporții sunt încă incalculabile. Și totuși, Bucureștiul prezintă un aspect calm, nu se înregistrează nici cel mai mic semn de panică.

Trimișii speciali ai mijloacelor de informare de masă din străinătate subliniază cu toții promptitudinea cu care au fost organizate, imediat după producerea seismului, operațiunile de salvare. Într-o relatare din București a Agenției France Press se menționa că ajutoarele au fost foarte rapid organizate și că, datorită eficacității acțiunilor întreprinse, aprovizionarea orașului cu apă, gaz metan și electricitate, a putut fi restabilită în cea mai mare parte. ‘La mai puțin de o oră, după seism, menționa corespondența, primii membri ai echipelor de salvare se și aflau în zona ruinelor’.
Agențiile Reuters, UPI, AP, corespondenții altor agenții de presă și ziare semnalează în unanimitate prezența neobosită a tovarășului Nicolae Ceaușescu pe străzile Bucureștiului, în zonele calamitate din țară, în întreprinderile și fabricile avariate. Președintele Nicolae Ceaușescu — scrie corespondentul UPI — a vizitat regiunile afectate din Capitală și provincie, dând indicații precise cu privire la lucrările necesare pentru înlăturarea pagubelor provocate de dezastru, pentru normalizarea situației, îmbărbătând prin prezența sa, populația greu încercată. Șeful statului român — scrie corespondentul Agenției DPA — a vizitat Capitala în dimineața care a urmat catastrofei. De multe ori a controlat personal lucrările de salvare.
Relevând răspunsul unanim al țării la chemarea tovarășului Nicolae Ceaușescu de a se întreprinde totul pentru înlăturarea efectelor dezastrului, numeroase agenții de presă scot în evidență unitatea spiritului de abnegație, de sacrificiu de care poporul nostru dă dovadă și în aceste zile de mare durere.
Toate forțele României socialiste, scrie ziarul ‘Pravda’ sunt concentrate pentru lichidarea consecințelor cutremurului și acordarea de ajutor sinistraților. Populația Capitalei manifestă mult curaj și disciplină. În pofida pagubelor serioase provocate de calamitatea pustiitoare și a numărului însemnat de victime umane, în oraș se menține liniștea și ordinea. Toate instituțiile și întreprinderile lucrează normal.
Munca patriotică a mii și mii de oameni — relatează Agenția TASS—, măsurile concrete și energice adoptate au permis să se restabilească aproape complet aprovizionarea populației Capitalei și a întreprinderilor industriale cu apă și energie electrică. Treptat, reintră în normal activitatea întreprinderilor industriale, a centralelor electrice, a celorlalte instituții care au suferit pagube și distrugeri. Se realizează cu exactitate planul stabilit pentru aprovizionarea populației Capitalei cu produse alimentare, se respectă întocmai graficul livrărilor de produse alimentare în regiunile afectate de cutremur.

Într-o relatare intitulată ‘Eroica Românie după cutremurul de pământ’, Agenția China Nouă scrie: ‘Curajul, calmul și devotamentul neabătut fac din activitatea de salvare și ajutorare de după dezastruosul cutremur un spectacol impresionant ce poate fi văzut în Capitala României’. Agenția citează numeroase exemple de eroism și abnegație, de care au dat dovadă membrii gărzilor patriotice, elevii, studenții, locuitorii și militarii din București, precum și din județele Dâmbovița, Iași, Neamț și din alte zone afectate, care acționează în vederea transpunerii în viață a indicațiilor președintelui Nicolae Ceaușescu privind înlăturarea cât mai grabnică a urmărilor seismului, reluarea activității și normalizarea situației.
Oamenii muncii români — scriu corespondenții Agenției ADN — continuă acțiunile pentru salvarea de vieți omenești, pentru a înlătura grelele pagube produse de cutremur, pentru a asigura reluarea activității în întreprinderile economice și a aprovizionării. Peste tot — arată agenția — domnește o atmosferă de solidaritate și întrajutorare. Duminică, sute de mii de oameni ai muncii din întreaga țară au transformat această zi de odihnă într-o perioadă de activitate intensă pentru salvarea unor noi vieți omenești, pentru diminuarea pagubelor provocate de cutremur, pentru a se reveni, cât mai rapid, în întreaga țară la un ritm normal de viață și activitate.
Relevând ampla acțiune de mobilizare a forțelor țării pentru a se face față efectelor dezastruoase ale cutremurului, trimisul special al ziarului ‘Vecerni List’ din Zagreb scrie: ‘Bucureștiul oferă imaginea imensei puteri și capacități a omului de a se opune stihiei naturii. Pe fețele oamenilor se citește doar hotărârea de a sfida calamitatea și mândria că au puterea de a i se opune. Ar trebui repetat de nenumărate ori: acest calm este de admirat’.

Foto: Pentru sinistrați au fost create cantine speciale

Foto: Sinistrații au fost cazați în cămine studențești
‘Toți activiștii de partid și de stat, toți factorii de răspundere ai vieții sociale din România participă direct la acțiunile de înlăturare a urmărilor cutremurului — scrie corespondentul Agenției Taniug. În acest moment, se află în stare de alertă toate unitățile militare, organele Ministerului Afacerilor Interne, precum și unitățile gărzilor patriotice. Au fost întreprinse măsuri urgente pentru salvarea persoanelor care au avut de suferit, pentru înlăturarea consecințelor cutremurului și prevenirea unor noi pagube. Au fost organizate puncte pentru acordarea primului ajutor. Cu foarte multă atenție și în mod operativ se lucrează pentru a acorda ajutorul medical victimelor cutremurului. Au fost improvizate spitale în școli și s-a asigurat aprovizionarea lor cu medicamente. Persoanele ale căror locuințe au fost avariate sunt cazate în internate și cămine’.
Străbătând orașul duminică dimineață, scrie corespondentul AFP, oricine poate fi surprins de calmul și disciplina locuitorilor, de organizarea metodică a ajutoarelor. Nu au fost sesizate panică și nici nervozitate. Corespondentul Agenției Reuters menționează, la rândul său, că în cursul nopții excavatoarele și alte utilaje lucrează neîntrerupt pentru degajarea terenului de dărâmături, salvarea celor aflați încă în viață și evacuarea victimelor.
‘Agerpres’ Știri externe 8 martie 1977
Ecouri din presa străină
‘Bărbăție, voință, rezistență și dăruire de sine’; ‘România luptă să se redreseze după groaznicul cutremur care a reprezentat cel mai puternic dezastru ce a lovit această țară, de la cel de-al doilea război mondial’; ‘Peste 100.000 de bucureșteni au participat, duminică, la înlăturarea urmărilor catastrofei’ — sub asemenea titluri, ziare, reviste, posturi de radio și televiziune din numeroase țări ale lumii, agențiile internaționale de presă continuă să relateze pe larg îndeplinirea măsurilor prompte și eficace adoptate imediat după catastrofă de conducerea de partid și de stat, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, prezent permanent alături de cei care nu precupețesc nici un efort pentru salvarea eventualilor supraviețuitori, pentru diminuarea efectelor seismului și normalizarea situației în întreaga țară.
Numeroși corespondenți ai presei străine continuă să sublinieze pe larg intensitatea deosebită a seismului, și imensele pagube umane și materiale.
Unul din elementele care revine ca un lait-motiv în toate corespondențele transmise din București îl reprezintă reliefarea promptitudinii cu care au fost inițiate și cu care se desfășoară, în continuare, lucrările de salvare, de reducere a pagubelor provocate de cutremur, de repunerea cât mai grabnică în folosință a obiectivelor economice, precum și înaltul spirit de sacrificiu și solidaritate umană de care a dat dovadă poporul român, greu încercat. ‘Bărbăție, voință, rezistență și dăruire de sine — astfel pot fi caracterizate acțiunile locuitorilor din capitala României, care zi și noapte continuă munca pentru lichidarea consecințelor cutremurului’ — scrie corespondentul Agenției TASS. ‘Lucrările de refacere a întreprinderilor industriale se desfășoară într-un ritm susținut.

Foto: Reluarea activității în întreprinderile din Capitală
Au fost necesare numai câteva ore pentru punerea în funcțiune a două din termocentralele ce deservesc capitala și care au fost avariate, restabilindu-se, în întregime, aprovizionarea orașului cu energie electrică. Întreaga țară a venit în ajutorul regiunilor afectate. ‘Lucrările de salvare sunt conduse de comuniști și uteciști. Ostașii armatei populare, detașamentele de studenți, de lucrători ai serviciilor medicale manifestă abnegație și bărbăție’. Pe întregul parcurs, de la Craiova până la Zimnicea, la Slatina, Caracal, Alexandria se văd urmele calamității, dar se observă și altceva: cât de organizat și de disciplinat se desfășoară activitatea pentru lichidarea consecințelor seismului’.
Presa din cea mai mare parte a țărilor lumii, agențiile de presă internaționale, corespondenții posturilor de radio și televiziune se referă pe larg, în materialele trimise de la București, la prezența neobosită a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Alături de echipele de salvare din București, precum și din celelalte zone calamitate, în fabricile, uzinele care au avut de suferit de pe urma cutremurului, oferind prețioase indicații pentru accelerarea operațiunilor de degajare a victimelor de sub dărâmături, pentru aprovizionarea normală a populației, , pentru reluarea cât mai grabnică a activității.
‘Vizitând împreună cu alți conducători de partid și de stat zonele afectate din București — scrie Agenția China Nouă—, tovarășul Nicolae Ceaușescu a dat importante indicații privind modalitățile de salvare a persoanelor rănite, pentru cazarea cât mai curând posibil a celor rămași fără locuință. I-au fost prezentate rapoarte privind măsurile de restabilire a alimentării cu curent electric și apă în cea mai mare parte a sectoarelor orașului și în vederea prevenirii eventualelor epidemii’.
Președintele Nicolae Ceaușescu — scrie și corespondentul Agenției Taniug — a vizitat punctele cel mai grav lovite din București și din afara Capitalei, examinând cu conducerile locale, cu reprezentanți ai întreprinderilor și fabricilor posibilitatea normalizării cât mai rapide a vieții și a producției.
În timpul vizitelor întreprinse în zonele calamitate — scrie corespondentul Agenției Reuters—, președintele Nicolae Ceaușescu a intrat în coridoarele strâmte ale unor subsoluri din centrul Bucureștiului, conducând personal echipa de salvare pentru a scoate o supraviețuitoare de sub dărâmături.
Președintele Nicolae Ceaușescu — scrie și corespondentul Agenției UPI — se află într-o permanentă activitate de la întoarcerea sa din vizita în Africa. La Ploiești, șeful statului român a intrat în noroi până la glezne, pentru a constata personal amploarea pagubelor înregistrate la instalațiile petroliere.
Într-o corespondență din București, ziarul francez ‘Le Figaro’ menționează că președintele Nicolae Ceaușescu, imediat după întoarcerea la București, putea fi văzut în centrul orașului, aplecându-se asupra ruinelor fumegânde, coordonând el însuși eforturile echipelor de salvare, informându-se de situația victimelor.
Referindu-se la amploarea și promptitudinea măsurilor adoptate pentru salvarea eventualilor supraviețuitori, pentru a asigura aprovizionarea Capitalei cu cele necesare, Agenția China Nouă relatează pe larg despre importantele hotărâri adoptate de Comitetul Politic Executiv al CC al PCR, menționând că ‘organizațiile de partid, la diverse eșaloane, au transpus cu conștiinciozitate în viață Decretul prezidențial și au mobilizat masele largi populare.
‘Există numeroase exemple de dăruire și eforturi nemaiîntâlnite — scrie corespondentul Agenției Taniug—, iar solidaritatea cetățenilor din întreaga țară în acordarea de ajutor persoanelor calamitate a atins dimensiuni impresionante. Zi și noapte, la București, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma cutremurului, continuă să sosească cea mai mare parte a acestui ajutor.
‘Nu poți să nu fii emoționat — scrie corespondentul ADN — când vezi energia și voința aprigă cu care echipele de salvare lucrează, în speranța că vor găsi noi supraviețuitori. Suntem martorii unui eroism exemplar și ai unor acțiuni de întrajutorare umană. Organizarea strictă, modul de desfășurare a muncii, întreaga atmosferă din Bucureștiul care a început să se refacă după catastrofă, toate acestea evidențiază elocvent faptul că conducerea de partid și de stat a țării se bazează, cu deplină încredere, pe activitatea solidară a întregului popor. Deși a fost zi de repaos, duminică 100.000 de bucureșteni au participat la înlăturarea urmărilor catastrofei — arată, în continuare, agenția. De asemenea, în dimineața zilei de luni s-au prezentat la lucru aproape un milion de oameni ai muncii, în vederea unei rapide normalizări a situației economice și a aprovizionării.
Agenția DPA scoate în evidență faptul că măsurile de demolare și de degajare a victimelor sunt bine organizate. Cele mai moderne utilaje sunt puse la dispoziția echipelor de salvare în mare număr — arată agenția.
Relevând calmul și responsabilitatea cu care poporul român a făcut față distrugătorului seism, trimisul special al ziarului ‘La Stampa’ scrie: ‘ceea ce impresionează imediat este atitudinea demnă a oamenilor. Inima orașului a primit o lovitură groaznică. Cu toate acestea — arată ziarul — la nici două ore după cutremur, a fost reluată distribuirea curentului electric și, la lumina reflectoarelor, a început să se lucreze pentru îndepărtarea dărâmăturilor. Autobuzele au funcționat toată noaptea. Sentimentele bucureștenilor pot fi doar intuite: nici o lamentare, doar o mută durere colectivă, o mare lecție de civism’.
Echipele de deblocare — scrie corespondentul Agenției UPI — au continuat să sape, în noaptea de luni spre marți, pe o vreme umedă și rece, prin tonele de moloz, în căutarea supraviețuitorilor cutremurului care a devastat mari părți din România.
‘Agerpres’ știri externe
9 martie 1977
Ecouri
Acțiunile energice și bine organizate în vederea înlăturării urmărilor cutremurului, solidaritatea umană manifestată de întreaga populație a României în vederea ajutorării victimelor calamității, prezența permanentă a tovarășului Nicolae Ceaușescu alături de cei care nu precupețesc nici un efort pentru salvarea eventualilor supraviețuitori și a bunurilor materiale, pentru diminuarea efectelor cutremurului și aducerea vieții întregii țări pe făgașul normal, hotărârile Comitetului Politic Executiv pentru ajutorarea celor rămași fără adăpost — acestea sunt temele care fac obiectul numeroaselor corespondențe transmise de trimișii speciali ai agențiilor internaționale de presă, ai ziarelor, revistelor, posturilor de radio și televiziune.
Sub titlul ‘Lichidarea urmărilor cutremurului’, ziarul ‘Pravda’ inserează o corespondență în care se relevă: ‘Comitetul Politic Executiv a dat indicații concrete privind aplicarea cu precădere a măsurilor de salvare a oamenilor ce se mai află eventual sub dărâmături, pentru concentrarea, în acest sens, a tuturor eforturilor umane și a mijloacelor materiale necesare’. Vorbind despre ajutorul acordat zonelor afectate, ziarul scrie: ‘Întreaga țară a venit în ajutorul regiunilor calamitate. Comuniștii și UTC-iștii se află în fruntea acțiunilor de salvare și de reconstrucție. Abnegație și bărbăție manifestă militarii armatei populare, detașamentele gărzilor patriotice, studenții, personalul serviciilor medicale. La rândul său, ‘Sovietskaia Rossia’ apreciază în corespondența sa că ‘nu se poate să nu-ți atragă atenția disciplina și organizarea în desfășurarea lucrărilor pentru lichidarea consecințelor catastrofei. Partidul și guvernul acordă întregul ajutor de urgență necesar’.
Ziarul spaniol ‘El Pais’, relevând eforturile ce se fac în Capitală și în celelalte așezări afectate de cutremur, publică largi extrase din comunicatul ședinței Comitetului Politic Executiv, privind îndeosebi propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu de ajutorare cu locuințe și dotările necesare a sinistraților.
Televiziunea și posturile spaniole de radio prezintă reportaje despre cutremur și informează, de asemenea, despre faptul că s-a hotărât ca aceia fără locuință, conform hotărârii Comitetului Politic Executiv, să primească gratuit îmbrăcăminte, mobilă, locuințe, iar persoanele puternic traumatizate să fie trimise gratuit în stațiunile de odihnă.
Ziarul englez ‘Guardian’ informează, în același sens, că ‘la București există un sentiment de apreciere’ a modului în care autoritățile se ocupă de operațiunile de salvare și ocrotire a sinistraților. Agenția ‘Reuter’, postul de radio BBC au informat pe larg despre propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adoptată de Comitetul Politic Executiv la 8 martie de ajutorare a celor rămași fără adăpost cu locuințe, mobilă, îmbrăcăminte, subliniind înaltul umanism care animă aceste hotărâri.
Ziarul ‘Borba’ inserează o corespondență a trimisului său special, care informează despre acțiunile de salvare a supraviețuitorilor și ajutoarele ce sosesc din toate județele țării. Despre angajarea poporului român în efortul eroic pentru înlăturarea consecințelor cutremurului și normalizarea vieții. ‘Bucureștiul dă dovadă de o stăpânire de sine excepțională, depunând eforturi îndârjite pentru restabilirea cursului normal al vieții’ — scrie, în încheiere, ziarul. În corespondența intitulată ‘Viața revine la normal’, ‘Politica Express’ informează că școlile și-au reluat cursurile.
‘Trybuna Ludu’ inserează o corespondență din București în care se scrie: ‘Cu sentimentul conștiinței depline a tragediei prin care au trecut, oamenii s-au apucat de lucru pentru înlăturarea urmărilor cutremurului. Este evidentă minunata disciplină a populației. Ea știe că statul socialist poate asigura înlăturarea rapidă a daunelor și restabilirea funcționării normale a activității din țară’.
În corespondența sa, trimisul special al Agenției France Presse, referindu-se la numărul de locuințe pe care și-l propun să-l realizeze constructorii din Zimnicea, localitate grav afectată de cutremur, scrie: ‘Angajamentul poate părea îndrăzneț, când vezi în jurul tău ruinele printre care copiii au început să se joace. Deocamdată se consolidează locuințele care au rezistat, se construiesc barăci din lemn, se instalează dormitoare provizorii pentru adăpostirea sinistraților’.
Agenția Associated Press, informând despre operațiunile de salvare întreprinse în primele zile după cutremur, subliniază ‘abnegația cu care au lucrat echipele de salvare’. ‘Ingineri, doctori, activiști de partid au lucrat cu toți, împreună, întreaga activitate desfășurându-se în mod disciplinat. S-a folosit cel mai modern echipament și, cu toate că exista pericolul unor explozii și incendii, nu s-a întâmplat nici un accident’.
La rândul său, corespondentul Agenției Reuters scrie că, ‘ în timp ce operațiunile de salvare și curățire continuă neîncetat, în capitala României viața a început să se stabilizeze. Nu mai există restricții la aprovizionarea cu apă, școlile și institutele de învățământ superior și-au deschis porțile, iar Gara de Nord a fost redată traficului.
Ziarul ‘L’Unita’ relevă amploarea acțiunilor de ajutorare a populației sinistrate, măsurile adoptate în sprijinul celor rămași fără locuințe, participarea amplă a personalului medical la salvarea supraviețuitorilor. Totodată, este evidențiată grija pentru aprovizionarea populației din centrele afectate de cutremur și contribuția tuturor județelor la aprovizionarea cu produse alimentare a localităților afectate de seism. ‘Într-un cuvânt, subliniază ziarul, toată România este mobilizată pentru a depăși acest moment dramatic’.
Ziarul ‘Il Messaggero’ subliniază participarea personală a șefului statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la activitățile de salvare și organizare a activității productive, în timp ce ‘Il Tempo’ evidențiază calmul în care s-au desfășurat toate activitățile și faptul că la București viața se desfășoară în cea mai mare ordine.
Posturile de radio și televiziune italiene scot în evidență, în numeroase emisiuni, eroismul cu care poporul român înfruntă dezastrul ce s-a abătut asupra țării, larga desfășurare de forțe care acționează în ordine, cu spirit de abnegație și deplină solidaritate umană. Trimișii speciali relatează că președintele Nicolae Ceaușescu se află permanent în zonele calamitate, dă indicații, mobilizează forțele. Posturile de televiziune prezintă imagini din București înfățișând momente de adâncă emoție când sunt salvate de sub dărâmăturile fostelor clădiri vieți omenești.
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/03/04/seismul-din-4-martie-1977-din-romania-selectie-de-stiri-12-02-10

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Lasă un răspuns

Citește mai multe:
Ridicați-vă deasupra fricilor la care sunteți expuși în acest moment

De Jenny Schiltz Mulți dintre voi vă aflați într-o parte foarte importantă a acestui proces

Alexandru Macedonski – cum l-a cantat pe diavol marele poet: Imn la Satan

Puţini ştiu că promotorul simbolismului în literatura română, Alexandru Macedonski, a scris în 1912 un

Cazul hackerului Guciffer, erou national al Romaniei! Evreica bisexuala Hillary Clinton, fosta amanta a evreicei Nuland, parte a unui cult satanic!

Marcel Lazăr Lehel ar trebui să primească o decorație și să fie sprijinit de toți

Exista Dumnezeu? Demonstratie facuta unui frizer!

Odată un bărbat a mers la frizerie pentru a se tunde și a se bărbieri.

Închide